| Fins / Pesć | ||
FANES POEM MUSICAL – PESĆ NAZIONAI
|
||
 |
||
|
||
| FANES POEM MUSICAL - PESĆ INTERNAZIONAI WOMEN AND MINORITIES IN MEDIA FESTIVAL 2012 –Towson University College of Fine Arts and Communication, MARYLAND (USA): Winner – Music Production |
||
|
||
| FILM LE RËGN DE FANES Le fin prinzipal de chësc proiet é chël da ti pité tla rapresentaziun filmica n mesum nü y particolar de trasmisciun ala liënda de Fanes, che pò gnì consciderada un danter i plü gragn avëis culturai tla tradiziun orala -popolara- ladina, che mostra sö deplü motifs dagnëra atuai -tlassics-, a na moda che ara pois se conservè te na mainira via y dantadöt ti impormëtes na riceziun eficazia da pert di ladins sciöche inće da pert de n publich plü ampl. L'interpretaziun y l'elaboraziun dl material legendar mostra sö la orentè da presentè tla mainira miù chësta liënda culturalmënter tan rica tla realté d'al dedaincö, te na simbiosa cun les atmosferes desvalies pitades dai crëps che vëgn dant tla cuntia y insciö inće cun i elemënć y corusc primordiai dla natöra. Le film é gnü tut sö tl curs dl messé 2005 te valgügn danter i scenars plü bi de nösc crëps, da Fanes ala val de S.Nicolò te Fascia al lech de Braies. Adinfora di promoturs à tut pert ala realisaziun de chësc proiet cultural sö por cënt orentars -danter jobleri protagonisć, comparses, colauradus -dales valades Badia, Gherdëina y Fascia, che rajona tl film sò idiom ladin de valada, a na moda che al resultëia n plurilinguism ladin. Na particolarité dl film é insciö la corespondënza tla maiú pert di caji danter l' idiom ladin rajonè dales figüres y süa proveniënza originala tla liënda: le re de Fanes rajona mareo, la regina de fanes y Dolasila badiot, Ey de Net, le prinz di Cajutés y i comandënć dles popolaziuns vijines de Fanes fascian, Spina de Mul y la Tsicuta gherdëina. Inće la müjiga tl film è gnüda realisada te mainira particolara: al é gnü tut ite musicontri dles valades Badia -dantadöt fora dla müjiga de Badia cun le diretur Fridl Pescoller co-responsabl dla strumentaziun- y Gherdëina. Porater él gnü adorè chëres sortes de strumënć che alda pro les plü primitives -percusciuns y strumënć a flé. La usc (Susy Rottonara, sopran), se presënta sciöche n comentar intern sön avenimënć y sentimënć da pert dla figöra plütosc complicada de Dolasila / Lujanta. Le sostëgn finanziar al film é gnü pité dal Assessorat ales Mendranzes dla Regiun Trentin-Adesc Alt, dala fondaziun Cassa de Sparagn da Balsan, dala RAI ladina y dala Rai Sender Bozen da Balsan. |
||
|
||
|
||
|
||
| Pesć davagnà te festivals internazionai: Le Film à davagné: - 1. pest por la musiga al Renderyard Film Festival 2007 a London - 1. pest sciöche miù müjiga da film internazionala al Garden State Film Festival 2008 a Asbury Park tl New Jersey (USA)
|
||
|
||
|
||
|
||
| Le film à tut pert a chisc evënć: - al è gnü lascè odëi dala Rai TV Ladina tla versiun originala por ladin y dala Rai Sender Bozen tla versiun cun usc naranta y sottitui por todësch. - al è gnü presentè: - tla sënta centrala dl CAI a Milan tla Galleria V.Emanuele tl’ ocajiun dla mostra internazionala Montagna Libri Milano (2006) - al festival cultural da d’ isté Dia de la cultura a Alghero tla Sardegna tla sënta dla mendranza catalana (2006), - al Palio dei Dieci Comuni a Montagnana (2006) - tla Facolté de Lëtres y Filosofia dl’ Université de Trënt (2007) - al Minority Film Festival a Husum tla Frisia (2008) - al Festival di Lingać a Bremen (2009) |
||
|
||
|
||
|
||
I promoturs: Susy Rottonara Nasciüda ai 26.07.1979 a Milano. Laureada cun le mascim di punć y lalt te lingac y leteratöres forestes cun na tesi de filologia germanica pro l' Universitè de Trënt, diplomada al Conservatore de Musiga de Trënt de tlavîr y de ciantè cun esperiënzes artistiches nazionales y internazionales (www.susyrottonara.com). Roland Verra Nasciù ai 25.12.1956. Laureà te rujenedes modernes. Nseniant de materies letereres tla Scoles Mesanes y Autes. Ntendënt per la scoles ladines tla Provinzia de Bulsan dal 1992. Autor deplu libri y trasmiscions radio - televisives. Hans Peter Karbon Nasciü ai 3/ 01/ 1966, cameraman, autur y produtur de deplü films por la RAI Radio Televisione Italiana, cun esperiënzes profescionales foradecà danter l’ ater tla Bieloruscia, Ruscia, Spagna, Austria y Germania. Al se dà jö te deplü ćiamps sciöche l’ êrt, sport estrem, cultura y fiction. |
||
 |
 |
 |
 |
 |
 |
